Iată transcrierea detaliată a emisiunii „Clipe și idei intersectate” (MPlus TV / TeleMoldova Plus), transmisă din studioul N Plus TV Internațional, avându-i ca protagoniști pe moderatorul Cristiana Vărășteanu și invitatul Gilbert Iscu:
Transcriere (sumar)
Cristiana Vărășteanu: Stimați telespectatori, sunt Cristiana Vărășteanu și vă spun bună ziua din studioul N Plus TV Internațional, aflat în incinta Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Astăzi vom aborda un subiect foarte frumos: tangoul argentinian, cu conectivitatea pe care o aduce între oameni, cu fericirea pe care o produce acest dans și foarte multe lucruri interesante și frumoase. Pentru aceasta, l-am invitat în studio pe Gilbert Iscu. Bine ai venit, Gilbert!
Gilbert Iscu: Bine te-am găsit, Cristiana, și mulțumesc pentru invitație!
Cristiana Vărășteanu: Mersi tare mult că ai venit astăzi să ne încânți cu detalii despre tangoul argentinian. Aș vrea să spun câteva cuvinte despre tine telespectatorilor. Invitatul meu de astăzi, Gilbert Iscu, este un om preocupat de cultură, de comunicare și de construirea unor comunități în jurul unor experiențe care aduc oamenii împreună — un om care a întâlnit tangoul și a transformat această pasiune într-un univers de întâlniri, de muzică și de conexiuni umane. Vom vorbi despre frumusețea dansului, despre muzica ce ne poate apropia, despre încredere, despre singurătate și despre nevoia noastră de a fi împreună cu alți oameni și de a ne împărtăși sentimentele. În primul rând, aș vrea să te întreb cum a început la tine pasiunea pentru tango, având în vedere că ai o cu totul altă pregătire?
Gilbert Iscu: Sunt un om de comunicare, am studiat marketingul și comunicarea, iar nevoia mea de a mă exprima a căutat o nouă cale pe care a găsit-o prin intermediul îmbrățișărilor, al atingerilor și al dansului. Am resimțit această nevoie prin anul 2004, când eram un tip foarte ocupat și munceam 12 ore pe zi. La un moment dat m-am întrebat când începe de fapt viața mea și am căutat un dans care să ne pună în contact pe mine și pe soția mea, pe mine și pe ceilalți, descoperind astfel tangoul. La început nu mi-a fost ușor și nu a fost o experiență care să-mi placă de prima dată. Ulterior însă, dându-ne timp, am început să înțelegem despre ce este tangoul și să deprindem meșteșugul dansului.
Cristiana Vărășteanu: Spui că prima oară nu ți-a plăcut; ce ți s-a părut neatrăgător sau greu la primul impact?
Gilbert Iscu: A dansa tango presupune asumarea unui rol, care tradițional poate fi de leader (lider) sau de follower (cel care urmează). Astăzi rolurile au mai evoluat, însă postura de a conducător de dans și responsabilitatea pentru cuplu reprezintă o sarcină destul de grea pentru bărbați la început. Bărbatul trebuie să se preocupe de îmbrățișare, să asculte muzica, să navigheze pe ring și să fie atent la cum răspunde partenera la invitațiile sale. Când nu ai încredere în tine, este foarte provocator pentru cel care își asumă rolul de lider.
Cristiana Vărășteanu: Vorbind despre încredere, cum stimulează tangoul încrederea în sine a celor care îl practică?
Gilbert Iscu: În tinerețe eram un tip foarte timid, retras, puțin sociabil, care stătea și citea mult. Odată cu descoperirea tangoului, am găsit o cale de a mă conecta mai mult cu cei din jur.
Cristiana Vărășteanu: Ce are tangoul atât de special față de alte dansuri?
Gilbert Iscu: În primul rând, ideea de atenție pe care te antrenează să o ai față de partener, fiind o activitate ancorată în prezent. Pentru a dansa trebuie să fii foarte conștient de ceea ce propui și de ceea ce urmează follower-ul, un lucru esențial într-o epocă în care durata de atenție (attention span) s-a redus la doar 2-3 secunde înainte de următorul scroll. Tangoul te obligă să fii prezent secundă de secundă. În plus, tangoul este un dans de improvizație. La cursuri înveți un limbaj simplu și natural, iar din acest limbaj creezi pe loc fiecare dans, o operă care dispare odată ce s-a consumat.
Cristiana Vărășteanu: Ai putea să o numești o formă de meditație, fiind o practică ce te ține 100% prezent în momentul actual?
Gilbert Iscu: Atunci când promovez tangoul, o numesc chiar „meditație în mișcare”. În mișcare te pui în relație cu corpul tău, iar dacă reușești să conectezi mintea cu corpul, observi cum mintea se liniștește, iar plăcerea de a dansa îți așează liniștea în cap.
Cristiana Vărășteanu: Muzica de tango are o melancolie și o tristețe deosebită; cum îi influențează aceasta pe cei care dansează?
Gilbert Iscu: Pentru a dansa tango trebuie să fi trăit un pic, să fi trecut prin viață și să fi suferit. Majoritatea celor care vin regăsesc în muzică o cale sigură de a-și exprima emoțiile pe care altfel poate și le reprimă. Tangoul are reguli de etichetă ce creează un cadru sigur în care poți invita pe cineva la dans, poți ține în brațe pe cineva pe o melodie și trăi o conexiune intimă care se încheie odată cu dansul.
Cristiana Vărășteanu: Deci practic cei doi oameni trebuie să se asculte, să se simtă și să se adapteze unul altuia.
Gilbert Iscu: În tangoul modern rolurile capătă greutăți egale. Eu te invit să faci un pas, aștept reacția ta, iar dacă pasul nu e exact în direcția propusă, va trebui să mă adaptez răspunsului tău. Tangoul este o buclă permanentă de feedback ce necesită atenție totală reciprocă pentru a crea un dans armonios.
Cristiana Vărășteanu: Ce îi spui prima dată unui cursant care vine la orele de tango?
Gilbert Iscu: Îi spun că va fi o călătorie foarte interesantă și provocatoare și că nu trebuie să se teamă. De peste 20 de ani în București îi invităm pe adulți să dezvolte acest limbaj al atenției și comunicării prin exerciții simple la început, chiar fără atingere. Învățăm să nu mai fim atât de perfecționiști, privind greșelile ca pe niște oportunități de învățare într-un spațiu sigur.
Cristiana Vărășteanu: Mi-a plăcut ce ai spus despre faptul că îl pune pe cursant în față cu el însuși.
Gilbert Iscu: Tangoul este despre tine și este un exercițiu de sinceritate. Nu poți minți sau înșela partenerul când dansezi, deoarece orice tentativă se vede imediat în reacția corpului. Făcând acest exercițiu de conectare, te descoperi pe tine și te împrietenești cu corpul tău.
Cristiana Vărășteanu: Ai construit o comunitate mare și frumoasă în jurul tangoului; cum ai făcut asta?
Gilbert Iscu: Împreună cu soția mea și cu partenerul meu ne-am propus ca în România să existe mai mulți oameni care dansează tango. Dacă în prima noastră grupă erau 20 de persoane, astăzi sunt multe mii de oameni care dansează în București, majoritatea fiind elevii noștri în ultimii 20 de ani. Avem oameni care s-au cunoscut la tango, s-au căsătorit, au făcut copii, iar după 15 ani se întorc la tango când copiii au crescut, revenind la bucuria descoperită inițial.
Cristiana Vărășteanu: Ați avut și spectacole pe scenă; vrei să povestești despre asta?
Gilbert Iscu: Noi dansăm un tango social, amator, dar am avut ocazia să fim invitați de Răzvan Mazilu și Monica Petrică la Teatrul Odeon în 2006. Cu spectacolul „Un Tango Mas” am jucat pe scenă timp de 10 ani cu casa închisă, atât în țară, cât și în turnee în Europa. De asemenea, am continuat colaborarea și cu Opera Națională, unde jucăm spectacolul „Cel mai frumos tango din lume”.
Cristiana Vărășteanu: Spune-mi despre frica oamenilor de a începe să danseze și cum reușesc să treacă peste ea.
Gilbert Iscu: Jumătate din frica oamenilor se consumă înainte de a ajunge la sală, din cauza preconcepțiilor. Odată ajunși în sală, procesul este progresiv, ca la caligrafie. Cursurile de 90 de minute se desfășoară fără ecrane sau notificări, fiind o adevărată relaxare mintală și o vacanță în timpul săptămânii.
Cristiana Vărășteanu: Înveți limbajul, dar fiind un dans de improvizație, nu știi dinainte ce vei spune.
Gilbert Iscu: Exersând acest limbaj, ajungi să poți dansa cu orice partener, pe orice fel de muzică, dezvoltând un al șaptelea simț al empatiei. Odată învățat, limbajul rămâne cu tine precum mersul pe bicicletă, iar elevii noștri îl folosesc în comunitățile de tango din întreaga lume când călătoresc.
Cristiana Vărășteanu: Cum influențează inteligența artificială și tehnologia această sferă?
Gilbert Iscu: AI-ul și rețelele sociale vor să ne rețină atenția pe ecrane; tangoul este opusul acestui demers și reprezintă o salvare a noastră, ținându-ne în prezent, prin îmbrățișare, atingere și liniște.
Cristiana Vărășteanu: Dacă ai un mesaj final pentru telespectatori...
Gilbert Iscu: Vă invit să vă faceți curaj să veniți la o lecție de tango, unde timpul se oprește, mintea se oprește și vă veți descoperi pe voi înșivă.
Cristiana Vărășteanu: Mulțumesc mult, Gilbert! Mulțumim și telespectatorilor N+ TV Internațional, o zi frumoasă în continuare!
Mai jos puteți viziona materialul integral.